Compania Japan Tobacco International (JTI Moldova), care contribuie cu circa 40% din veniturile la bugetul de stat din acciza la produsele din tutun, atrage atenția că taxarea excesivă poate duce la creșterea abruptă a contrabandei și, respectiv, la pierderi la bugetul de stat. "Semnalăm că majorarea accizei la produsele din tutun în 2023 cu 25%, față de 15% cât era prevăzut în Codul Fiscal va duce la creșteri mari și bruște de prețuri, trimițând fumătorii adulți către piața neagră".
Piața este deja afectată suplimentar ca urmare a faptului că războiul din Ucraina a determinat schimbarea surselor de import, din țările foste CSI către fabrici din state europene. Astfel, dacă înaintea războiului, produsele erau importate din Ucraina sau Rusia fără taxe vamale, din primăvara lui 2022 acestea se importă preponderent din România și alte state europene cu taxe vamale de 3 euro la mia de bucăți (sau +60 lei), ceea ce a dus deja la sporirea poverii fiscale cu 6% în anul 2022. La toate acestea se adaugă și creșterea costurilor pe lanțul de aprovizionare (transport, materii prime), dar și inflația cu care se confruntă toți operatorii economici. Potrivit Ipsos Illegal Trade Research, deși aflat la un nivel redus, comerțul ilegal în Moldova aproape că s-a dublat de la 2,3% în primul val din 2021, la 4,1% în cel de al doilea. Produsele de contrabandă și ilegale sunt disponibile ușor din Ucraina și Transnistria, ceea ce ne face să afirmăm că nivelul comerțului ilegal în anul 2022 este în creștere.
Creșterea contrabandei înseamnă pierderi semnificative pentru companiile care își desfășoară activitatea legal, în condițiile în care, din cauza instabilității legislative și a lipsei de predictibilitate fiscală unul dintre cei mai mari jucători s-a retras recent de pe piața din Republica Moldova. Implicit, dacă piața neagră crește, bugetul statului este prejudiciat cu sute de milioane de lei.
„Cine nu-și cunoaște trecutul riscă să-l repete, spunea marele om politic și istoric român Nicolae Iorga. Cel puțin în domeniul fiscal, mai precis al taxării produselor din tutun, România și-a învățat lecția. Creșterea accizei la tutun în 2009 cu 50% în mai puțin de nouă luni a dus comerțul ilegal cu țigarete la peste 36%. În 2010, contrabanda a devenit subiect prioritar pe agenda Consiliului de Apărare a Țării, fiind considerată o amenințare la adresa securității naționale. Pierderile la bugetul statului s-au ridicat la peste un miliard de euro, iar la momentul respectiv JTI a fost obligată să disponibilizeze peste 100 de angajați. A fost nevoie de mulți ani și eforturi pentru ca piața să se restabilizeze. După acel șoc, accizele au fost majorate treptat, conform unor calendare incluse în Codul Fiscal, discutate cu industria și anunțate din timp. Astfel, statul s-a putut baza pe venituri în creștere an de an, sectorul tutunului devenind cel mai solid contribuabil la buget. În 2021, companiile de tutun au virat la bugetul României circa 4 miliarde de euro, în creștere cu 13% față de 2020. Este foarte important, așadar, ca Republica Moldova să învețe din experiența României și să majoreze treptat accizele, după consultări și discuții cu industria de profil. Creșterile mari de accize arată bine doar pe hârtie, pierderile fiind în realitate mult mai mari decât câștigurile”, a declarat Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications JTI Romania, Moldova și Bulgaria.
Nu doar experiența României duce la aceeași concluzie: taxarea bruscă are ca efect direct creșterea contrabandei. Alte state care au aderat la UE în 2004 și 2007 și au decis să armonizeze accizele la țigarete la nivelul minim european în mod accelerat în 2009, au determinat creșteri semnificative ale pieței negre, care a ajuns în 2010 la 54% în Letonia sau la 40% în Bulgaria. Toate statele care au trecut prin această experiență au aplicat ulterior o politică fiscală echilibrată. În momentul de față, este cunoscut cazul Franței, care potrivit unui studiu KPMG, după ce a mărit nesustenabil taxele la tutun a atins un nivel al contrabandei de aproape 30%.
Un alt exemplu relevant vine din Ucraina, care a majorat acciza într-un ritm accelerat în ultimii ani, urmărind acumularea de venituri bugetare. Spre regret, s-a întâmplat exact invers. Această grabă a condus la apariția masivă a fenomenului de contrabandă și comerț ilegal estimat la 21.9% din piață în august 2022 (potrivit Kantar Study). Veniturile bugetare ratate de Ucraina se ridică la peste 20 miliarde UAH (sau aproximativ 645 milioane euro) în 2022. Este evident de ce Ucraina a decis să mențină neschimbată creșterea accizelor în anul 2023, conform calendarului fiscal aprobat, cu rate foarte apropiate de cotele deja incluse în calendarul fiscal actual al Republicii Moldova: Acciza minimă: 2097 UAH / 1000 bucăți sau 1095 MDL.
În prezent, Republica Moldova are un calendar echilibrat de creștere graduală a accizelor pentru toate categoriile de produse din tutun, aprobat și inclus în Codul Fiscal pentru anii 2021-2023 (în medie acciza minimă crește cu ~7 Euro în 2021-2023). Acest lucru a asigurat venituri bugetare solide pentru Guvern, cu creșteri anuale de 11% în medie.
Din 2019, acciza la țigarete a crescut cu 57%, iar ponderea prețului unui pachet de țigarete în venitul zilnic disponibil este de 30%. Ca urmare, în cazul unei taxări suplimentare, se creează toate premisele ca piața neagră să crească.
Accizele pentru produsele din tutun reprezintă 33% din veniturile bugetare provenite din accize. În 2022, circa 74% din prețul mediu al unui pachet vândut legal reprezintă taxe (accize, TVA + taxe vamale adiționale doar pentru importatori). Contribuția industriei la bugetul de stat va reprezenta ~7% din total venituri în 2022. Majorarea bruscă a taxelor ar putea pune în pericol aceste încasări pe care Republica Moldova se bazează.
