Documentul a fost publicat de serviciul de plăți Bpay. După cum s-a menționat, descriind riscurile multiple existente, Banca Națională, în calitate de autoritate de supraveghere, a solicitat să înceteze facilitarea/intermediarizarea plăților de la/către conturile de plăți și platformele de monedă electronică pentru cumpărarea/vânzarea monedelor virtuale și să înceteze colaborarea/servirea companiilor, al căror domeniu de activitate este schimbul de valută virtuală în monedă fiduciară și să informeze BNM despre acțiunile întreprinse în termen de 30 de zile de la data scrisorii, transmite InfoMarket.
BNM a menționat că activitățile de tranzacționare și speculative cu monede virtuale, care au perturbat economia globală și piața financiară, prezintă riscuri potențiale, inclusiv pentru persoanele fizice, legate de volatilitatea prețurilor și lipsa unei securități adecvate, lipsa reglementării și supravegherii tranzacțiilor, precum și un risc ridicat de implicare în operațiuni de spălare a banilor și de finanțare a terorismului. Prin urmare, monedele virtuale nu sunt adecvate pentru a fi utilizate ca mijloc de plată și reprezintă un nivel de investiții foarte speculativ. Investitorii în aceste active sunt expuși la un risc ridicat de a pierde fondurile investite, fără nicio garanție sau protecție, dar și la riscul de a fi implicați în activități ilegale, cum ar fi strângerea ilegală de fonduri, frauda, schemele piramidale, jocurile de noroc ilegale, finanțarea terorismului, spălarea de bani și alte activități infracționale.
De asemenea, Banca Națională a reamintit că utilizarea banilor virtuali nu este în prezent reglementată în Moldova. Acestea nu sunt o formă de monedă electronică, iar activitățile de emitere și tranzacționare a acestora nu fac obiectul supravegherii de către o autoritate autorizată. Din aceste motive, utilizatorii de monede virtuale sunt, de asemenea, expuși unor riscuri legate de interesele utilizatorilor: tranzacții de conversie frauduloase, comisioane sau cursuri de schimb nefavorabile la conversie, piratarea portofelului, pierderea datelor personale, înghețarea sumei de către platforma de schimb atunci când se convertește moneda virtuală în monedă obișnuită, pierderea sumei în cazul falimentului platformei de schimb, volatilitatea ridicată a cursului de schimb la care ar putea fi schimbate monedele virtuale.
În plus, nu există nicio garanție că moneda virtuală va fi acceptată de către vânzători, este posibil ca suma să nu fie debitată corect, în unele cazuri, utilizatorul nu poate converti moneda virtuală sau nu poate accesa portofelul după ce a pierdut cheia blocată etc. În același timp, având în vedere lipsa unui cadru robust de reglementare și supraveghere pentru piața activelor virtuale, precum și interesul evident al infractorilor pentru monedele virtuale, BNM a subliniat, de asemenea, persistența următoarelor riscuri pentru participanții autorizați pe piață: sistemul financiar și, prin urmare, integritatea sistemului financiar însuși: riscurile de spălare a banilor și de finanțare a terorismului; riscurile asociate cu infracțiunile financiare, cum ar fi utilizarea monedelor virtuale pentru a vinde bunuri ilicite etc.
Banca Națională subliniază că implicarea în tranzacțiile cu active virtuale, în contextul în care Republica Moldova nu a adoptat un cadru de reglementare pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului cu active virtuale și nu sunt respectate cerințele standardelor internaționale relevante, expune prestatorii de servicii de plată la riscuri serioase de implicare în activități de spălare a banilor și finanțare a terorismului.
Aceste riscuri cresc exponențial, având în vedere vulnerabilitățile identificate în activitatea prestatorilor de servicii de plată, conform Raportului Național de Evaluare a Riscurilor privind SB/FT4, există lacune legate de nivelul de implementare a măsurilor de prevenire și combatere a spălării banilor, și anume: eficiența scăzută a aplicării cerințelor de detectare și raportare a tranzacțiilor suspecte; insuficiența resurselor alocate acestui domeniu; eficiența scăzută legată de aplicarea cerințelor de identificare a clienților; lipsa unor măsuri adecvate de BNM a reamintit că actualul cadru legal privind prevenirea și combaterea spălării banilor stabilește, printre altele, obligația entităților raportoare de a aplica anumite măsuri de precauție și un nivel înalt de diligență în relația cu clienții lor, determinând gradul acestora în funcție de client, de riscul identificat de spălare a banilor și finanțare a terorismului, de țară (jurisdicție), de relația de afaceri, de bun, serviciu sau tranzacție.
În cazul în care nu este posibil să se conformeze cerințelor legii, persoanele care raportează sunt obligate să nu desfășoare nicio activitate sau tranzacție, să nu stabilească nicio relație de afaceri sau să înceteze relația de afaceri. BNM a menționat că, prin publicarea comunicatelor de presă pe site-ul său oficial, BNM descurajează persoanele fizice și prestatorii de servicii de plată să se angajeze în tranzacționarea monedelor virtuale pentru a evita riscurile, inclusiv riscul de spălare a banilor și de finanțare a terorismului, precum și riscul reputațional.
S-a menționat că, deși în prezent nu există un cadru de reglementare și supraveghere a pieței activelor virtuale/monedelor virtuale în Republica Moldova, obligațiile prestatorilor de servicii de plată, în calitate de persoane responsabile în temeiul Legii nr. 308/2017, sunt clar definite și trebuie aplicate fără rezerve. Având în vedere cele menționate mai sus și bazându-se pe faptul că monedele virtuale nu constituie o formă de bani (de exemplu, monedă electronică) sau un instrument de plată și că tranzacțiile cu acestea nu constituie servicii de plată în sensul Legii nr. 114/2012, precum și având în vedere nivelul riscurilor de spălare a banilor și de finanțare a terorismului asociate cu activitățile cu monede virtuale, BNM, a solicitat sistemelor de plată din țară să înceteze să mai tranzacționeze cu criptomonede.
Trebuie remarcat faptul că, potrivit BNM, dacă în 2010 piața activelor virtuale era de aproximativ 1 miliard de dolari, în 2021 a crescut la aproximativ 3 miliarde de dolari, iar în prima jumătate a anului 2022 a fost de 1 miliard de dolari.
